Ati primit flori de la o persoana importanta si vreti sa le pastrati cat mai mult? Sau poate vreti sa le transportati si la destinatie sa fie cat mai fresh? Iata cateva solutii.
Daca florile se transporta la distante mari, se inveleste capatul cozilor intr-un burete umed si apoi in foaie de plastic si se asaza intr-un loc racoros pe tot timpul transportului...
O metoda destul de eficienta pentru intretinerea florilor din vaza este procedeul taierii sub apa a tulpinilor, in special la florile sensibile: liliac, trandafir, dalie. Se impiedica astfel patrunderea aerului in tesutul tulpinilor care ar bloca absorbtia apei necesara ulterior prelungirii vietii plantelor. Taierea se face pe diagonala si nu pe grosimea tulpinii. Chiar plantele vestejite pot fi inviorate prin retaierea tulpinilor lor sub apa.
La florile cu tulpina lemnoasa da rezultate bune zdrobirea cu ciocanul a unei portiuni de 5-10 cm din capatul tijei.
Dupa taiere, uneori, pentru a se dobandi o rezistenta cat mai mare a tulpinilor, capetele acestora se trec cateva secunde prin flacara. Tratamentul cu apa clocotita da rezultate foarte bune in cazul florilor care contin latex. Metoda consta in infasurarea florilor in hartie, pentru a proteja petalele, corola si tulpinile, lasand o mica portiune din acestea afara, peste care se toarna apa clocotita, sau se tin 3-4 min in apa care clocoteste.
Alt procedeu consta in adaugarea in apa a catorva picaturi de acid clorhidric, alcool, acid acetic, ulei de menta, tinctura de ardei rosu. O jumatate de tableta de aspirina pusa in apa sau jumatate de lingurita de zahar hranesc si mentin bine infloririle. Aceste substante nu se intrebuinteaza concomitent.
Concluzia este ca trebuie sa ne alimentam cu cat mai multe substante benefice plantelor din vaza!
Prezenţa unui buchet de flori tăiate, aşezate cu gust într-un vas cu apă, pe biroul de lucru, pe masa din sufragerie sau pe orice alt suport, înfrumuseţează mult interiorul contribuind la crearea unei ambiante plăcute.
în ceea ce priveşte alegerea momentului de recoltare, acesta depinde de tipul florilor. Astfel, unele flori se recoltează când sunt bine desfăcute (ochiul boului, crizantemele, dalia, cârciumăresele, margaretele). Altele trebuie tăiate mai înainte şi anume atunci când se deschide prima floare din tija florală (gladiole, crini, zambile, narcise), sau chiar în faza de boboc (stânjenei, maci, bujori, lalele).
Când se recoltează flori de crin, lalele şi gladiole, trebuie avut grijă să rămână pe fiecare plantă 3-4 frunze, care vor hrăni bulbii care se formează în sol. Deci, să ne gândim şi la producţia viitoare de flori.
temperatura apei în care se păstrează florile, ea trebuie să fie mai scăzută pentru plantele ce înfloresc primăvara devreme (ghiocei, viorele, primule, lăcrămioare, lalele, narcise) şi mai ridicată (egală cu temperatura camerei) pentru florile de vară sau cele provenite din culturi de seră.
Tot în legătură cu temperatura apei în care se păstrează, este bine de ştiut că florile ofilite îşi revin mai repede în apă călduţă decât în apă rece.
Pentru prelungirea păstrării florilor tăiate se pot folosi şi diferite substanţe chimice care se introduc în apă, de exemplu, câteva picături de acid boric în concentraţie de 10 la sută sau aspirină (o jumătate de tabletă la 3 1 apă).
Pentru ca apa să nu se altereze repede se poate introduce puţină sare de bucătărie (80 g de sare la 1 1 apă) sau câteva picături de oţet.
Unele flori îşi prelungesc durata de păstrare atunci când sunt ţinute în apă uşor îndulcită. Cantitatea de zahăr, care se adaugă în apă, depinde de felul florii: pentru trandafiri şi gladiole, 70 g zahăr la un litru de apă, iar pentru garoafe şi crizanteme, 150 g zahăr la un litru de apă.
Florile crinului se pot păstra mai mult timp dacă, după deschiderea petalelor, se îndepărtează anterele (vârful galben al staminelor). în acest fel nu se mai face polenizarea şi deci floarea îşi păstrează prospeţimea mai mult timp. De asemenea, petalele albe rămân curate, nu se mai îngălbenesc din cauza polenului. Un ultim amănunt în legătură cu păstrarea florilor tăiate: durata de păstrare poate fi influenţată şi de modul în care sunt asociate ele în glastră. Iată două exemple:
- garoafele asociate cu gura leului se păstrează mai puţin timp ca flori tăiate;
- câteva rămurele de iasomie asociate lăcrămioarelor prelungesc durata de păstrare a acestora, iar câteva rămurele de chiparos măresc durata de păstrare a lalelelor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu